luni, 13 iunie 2011

FANTEZII SPORTIVE

 
         Sambata dimineata pe la ora 09:30, ma suna Marcel, directorul bazei sportive si ma invita la o partida de fotbal-tenis. Zis si facut. Imi iau un tricou alb, un sort negru si cei mai buni adidasi, ma sui in masina si plec spre baza sportiva. Aveam cam 10 km de parcurs, ea aflandu-se in partea opusa a orasului.
         Ajund rapid, stiind drumul cel mai scurt si cu un numar minim de semafoare. Parchez masina in fata, intru pe poarta galbena si ma indrept direct spre vestiar, unde imi las rucsacul, de unde scot un prosop de bumbac si mi-l asez dupa gat. Apoi pe hol, dau nas in nas cu Marcel:

-         Salutare , Marcele !
-         Salut, Mihai, ai venit rapid,nu?
-         Am prins “unda verde” !

         Iesim in curte, dar in cateva secunde zambetul paraseste chipul meu, terenul de fotbal-tenis, fiind si de baschet, era ocupat. Marcel observa grimasa de pe fata mea, si-mi spune:

-         Stai linistit, in 10 minute vor pleca. Sa mergem in tribune.

         Urcam pe randul 3 de scaune si ne asezam in margine, de unde puteam observa mai bine terenul de joc. 4 studente din campusul alaturat, jucau o partida de baschet, 2-2 !
         Dupa cateva secunde imi reaparu zambetul de buze, merita sa astept si mai multe minute. Fetele noastre de pe teren, moldovence 100 %, aveau ce oferi , si nu la simplu, ci la pachet : picior frumos, ca de caprioara, par lung, sani , ei aici aveai ce comenta ... In forma de par, de para, de , ce vreti voi. Unde te uitai, numai “fructe” vedeai. Unele mai tari, crude spre coapte, altele mai moi, pufoase si zemoase. Deja ne lua cu transpiratie. Imi scot prosopul de dupa gat si incerp sa-mi sterg transpiratia de pe frunte.

-         Ce ai Mihai, ti-e rau ? intreba Marcel.
-         Nu, mi-e putin cald.....
-         Te inteleg.

         Deodata, agitatie mare pe terenul de joc. Fetele pe semne trecura la lovituri de departajare, scorul fiind egal.
         
- Cine incepe, spuse blonda, simpatica de felul ei, dar cum mie nu-mi prea placeau blondele, trec mai departe cu privirile, spre colega ei de echipa, o bruneta.
- Noi, raspunse roscata din echipa adversa.

         Fiecare avea de executat cate 5 aruncari, in total 10 de echipa. Incepu roscata, apoi fu urmata de colega ei, o dra cu parul negru, lung de peste 1 metru. Va dati seama ca noi numai la aruncari nun e uitam, fuseseram captivati de stilul lor de aruncat, de cum pleaca mingea din mainile lor gingase.
         Fiecare avea stilul ei de aruncare, cu un picior mai in spate, alta arunca cu talpile apropiate, paralele, alta arunca mai mult din sold, in fine, tehnica de tehnica. Numai ca noi, sau mai bine zis eu, eram captivat de miscarea browniana a sanilor de pe cele 4 trupuri. Unii se miscau in paralel, sus-jos sau stanga-dreapta, altele in sensuri diferite sau intercalat.
         Era o placere sa le observi, mai ales ca au ajuns la prelungiri, scorul fiind 8-8 ! Un procentaj destul de bun, dupa 20 de aruncari. Si cum mintea umana, mai ales cea masculine o ia razna uneori, imi imaginam deja ca EU eram MINGEA pe care ele o tot mangaiau, o strangeau la piept cu putere ( mama, si ce sani imbratisau mingea ) , o izbeau cu dragoste de pamant ( n-as fi simtit nici o durere, doar placere pura ) sau o sarutau dupa fiecare cos reusit. ( cu multe bis-uri uneori )
         Dupa cateva secunde ma trezesc plesnit peste fata de prosopul lui Marcel:

-         Gata cu fanteziile, sa te vad pe tine acum….
-         La naiba, a tinut putin.... spun eu suparat, coborand de pe randul 3 de scaune, sarind direct jos.

         Partida incepu, numai ca toate gandurile mele erau indreptate spre cele 4 studente care deja intrasera la dus…. Ce mi-ar fi placut sa fiu un SAPUN pe trupurile lor….. Gata, TREZIREA !



© 2011 Chiriac Vasile-Florin. Toate drepturile rezervate


Niciun comentariu: