METROUL

         Intru in garnitura de metrou cu o fractiune de secunda inainte de a se inchide usile si astfel, sa-mi prinda intre ele, pardesiul nou, primit cadou de la colegii de birou.

         Ma asez langa geam, scot ziarul din geanta si incep sa recitesc sectiunea sportiva, maine aveam de gand sa joc un bilet la pariuri. Timpul trecu repede, si iacata-ma ajuns in statia mea. Ma ridic de pe scaun, iau sub brat geanta si cobor pe peron. Nu fac decat doi pasi si ziarul imi scapa din mana, astfel incat sunt nevoit sa ma aplec sa-l ridic de pe mozaicul rece.

         Simt cu usile trenului se inchid si acesta se pune in miscare. Ridic ziarul si de data aceasta il asez in geanta, spre a nu mai fi nevoit sa-l scap pe jos. Nici bine nu inchid servieta ca din spate sunt lovit, destul de puternic, de un obiect dur, metalic. Cad pe burta, lovindu-ma de peron, noroc ca am timp sa pun intre mine si mozaicul rece, servieta. Incerc sa-mi revin rapid, intorc capul si observ 3 zombi, gata-gata sa ma loveasca din nou. Imi fac vant, impingand puternic cu picioarele si alunec in fata, aproximativ 10 metri. Cine sunt si ce vor de la mine ? Nu am timp sa caut acum raspunsuri, cei trei dejaincep sa ma urmareasca.

         Strangand din dinti , ma ridic cat pot de repede si incerc sa alerg spre celalalt capat de peron.

ZOMBI:

-         E al nostru!

-         Pe el!

-         Mai repede.....

         Tarandu-mi piciorul drept, mai mult sar decat alerg, dar acum nu era timp de exercitii sportive executate exemplar. Incerc sa-mi raspund si la alte intrebari: “ Unde ma aflu, de ce eu, cine sunt ei, cum am ajuns aici , … “ . Privesc in jur, parca si luminile arata altfel, reclama de pe centrul peronului, la VODAFONE nu mai era, in schimb, cea de pe stalp, de acum, sangera din greu. Cei trei zombi se tineau bine pe picioare si nu ma scapau din ochi.

         Ajuns la capatul peronului, hotarasc sa ies la suprafata, fac o eschiva si sar direct pe treapta a treia a scarilor rulante, care culmea, mergea in sus. Sar din 3 in 3, chiar din 4 in 4 trepte. In mai putin de 10 secunde ajung sus. Aici, la suprafata, TOTUL, chiar totul, nu mai arata ca si cartierul meu. Traversez strada in viteza, ajung pe celalalt trotuar si ma indrept spre blocul meu, sau mai bine zis, unde cred eu ca s-ar afla blocul meu. Totul in jur era ars din temelii, masinile facute scrum, casele nu mai aveau geamuri, iar stalpii erau pe jumatate la pamant.

         Trebuia sa ma grabesc , afara se aseza intunericul si cine stie ce surprize mai pot aparea. Alergand pe strada, ma impiedic de ceva si scap geanta jos, de unde imi sare ziarul, care, in bataia vantului, se desface in bucati. Privesc in jurul meu, incercand sa observ de ce m-am impiedicat. Zaresc in stanga un skateboard, il asez pe sosea sic and sa plec, imi sare in ochi data de pe ziarul desfacut: 05.03.2023 !

         Cum, eram in anul 2023 ? Imposibil , imi zic eu. Incerc sa ridic ziarul, dar nu mai aveam timp, cei trei zombi erau tot mai aproape de mine, iar vantul nu era deloc aliatul meu. Trag tare si in 5 minute ajung acasa, sau mai bine zic ce-a mai ramas din ea. Inchid toate usile, ferestrele, si aprin toate luminile din casa. Era mare, spatiasa, formata din etaj + mansarda, 5 camere, living , bucatarie, garaj si 3 bai. Ceva placut si util omului.

         Scot arma din dulapiorul ei, si ma asez in sufragerie, sub masa. Incerc sa fiu atent in jurul meu, la orice noua miscare, la orice sunet. O lovitura dupa cap, ma laa la pamant. Ma trezesc in pat, la spital, inconjurat de cei dragi.

-         Ce s-a intamplat ? intreb eu sotia.

-         Ai lesinat in metrou si un baiat cu skateboard-ul a sunat salvarea, astfel ca ai ajuns rapis la pital. Esti bine….

-         Hmm, un baiat cu skateboard-ul ?

         Ma intors spre masuta,  ridic ziarul si privesc data de pe el, arata : 05.03.2011 ! Eram salvat!

 

© 2011 Chiriac Vasile-Florin. Toate drepturile rezervate

POSTLUDIUL

        Intr-o pauza de masa pe santier, Mihai si echipa lui, mancau de zor. Aveau de terminat rapid o lucrare in Copou si discutau vrute si nevrute. La un moment dat, Mihai, seful de echipa, inginer tanar dar cu experienta, il intreaba pe Ciprian:

MIHAI:

-         Cyp, stii cum fac dragoste intelectualii ?

Ciprian ramane masca, gata-gata sa scape lingura din mana. Adrian incepu sa rada, chiar daca nu intelesese intrebarea, iar Marius , mezinul echipei, se inrosi in 3 secunde.

CYP:

-         Sefu’ , mai puteti repeta intrebarea, va rog ?

Si musca din felia de paine de pe bucata de ziar asezata pe masa.

MIHAI:

-         Cum fac dragoste intelectualii ?

Adrian termina de mancat din borcanul sau, si , ca de fiecare data, daca lui Mihai ii ramanea mancare, el era incantat sa termine tot borcanul, era pacat sa se strice, mai ales ca eram in perioada de vara.

MIHAI vazandu-l zambind, intinse borcanul sau, terminat de jumatate, care si incepu sa infulece cu placere.

CYP:

- Pai, ce, intelectualii o fac altfel ?

MIHAI:

- Poate da, poate nu… Tu cum faci dragoste ?

Acesta se ridica in picioare, invartindu-si bazinul de 3 ori si strigand:

CYP:

- Actiune, actiune si iar actiune, de 3 ori actiune !

MIHAI lovi puternic cu palma in masa, Marius ramanand cu lingura in gura, mai-mai s-o inghita si Adrian scapand jos borcanul sefului, care se facu tandari.

MIHAI:

- Gresit, gresit, gresit, de 3 ori gresit !

CYP intelesese ca sarise calu’, baga capul in pamant si se aseza din nou la masa….

MIHAI:

-         Of, toti sunteti asa……….. Cum sa va explic, FEMEIA este ca o floare, trebuie udata mai des, mangaiata, stearsa de praf, schimbat pamantul din ghiveci anual, trebuie sa-i vorbesti zilnic, trebuie sa fie cuprinsa de lumina din toate partile, mirosita cat mai des….

CYP:

-         Asa, si ?

MIHAI:

-         Uite cum fac dragoste intelectualii, in doar 3 etape: preludiu – actiune – postudiu !

CYP, simpatic de felul lui, casatorit, avea ceva cunostinte despre una-alta, dar sa moara dusmanu’ daca auzise pana acum de POSTLUDIU.

CYP:

-         Sefu’, darn u te supara, tu esti n tip citit, dar ce este ala POSTLUDIU ?

 

MIHAI:

-         E simplu, preludiul de final !

CYP:

-         Dar nu e complicat ?

MIHAI:

-         Adica ?

CYP, scarpinandu-se dupa cap, incepu:

CYP:

-         Sefu’, noi astia din popor, avem viata mai simpla, actiune, de 3 ori actiune……… Dar intelectualii, daca este cum zici tu, nu se complca singuri ? Adica, hai, mai merge, incepe preludiul, vine actiunea, dar mai au energie si pentru postludiu, sau cum s-o mai chema el ?

MIHAI:

-         Normal, este simplu, tine de respiratie… si zambi scurt.

CYP nu intelesese gluma, asa ca se hotara sa termine emancat, acusica era gata pauza si aveau de lucru, nu gluma .

MIHAI:

-         Si, ce spui, incerci ? il intreba pe CYP, care incepu sa stranga masa.

CYP:

-         Ce, sefu’ ?

MIHAI:

-         Cum, ce, POSTLUDIUL !

 

CYP:

-         Chiar vreti sa iau bataie de la nevasta-mea… cum sa ma duc la ea si sa-i spun diseara: Auzi, draga , incercam un postludiu ? Mananc rece o saptamana…

Pauza trecu repede si baietii se apucara pe mai departe de montat termosistemul pe fatada casei din Copou .

 

© 2011 Chiriac Vasile-Florin. Toate drepturile rezervate

Selectie fotbal, grupe de copii nascuti intre 2001-2005 inclusiv !

  Clubul Sportiv privat PIETA, cu baza sportiva proprie, organizeaza selectie fotbal, copii nascuti intre 2001-2005 inclusiv, zilnic de la orele 17.00, sambata/duminica de la ora 09.00. Relatii la domnul VIOREL AGACHI - 0749 / 028 137 . Va asteptam ! 

 Facebook: http://www.facebook.com/profile.php?id=100001491725937  

   

                   http://www.facebook.com/viorelpiky 

Twitter:  http://twitter.com/#!/PIETASPORTIASI

VIDEO: http://www.facebook.com/video/?id=100001491725937

SC CORNEL CONSTRUCT SRL executa lucrari de amenajari interioare-exterioare, proiectare si polisari auto !

Compania noastra va pune la dispozitie servicii de calitate ca proiectare, amenajari interioare şi exterioare.

Echipa pe care ne bazam, seriozitatea ofertei noastre şi relatiile excelente cu partenerii noştrii de afaceri reprezinta garantia faptului ca oferim servicii de cea mai buna calitate.
Noi urmarim satisfacerea clientilor noştri la un nivel înalt, prin oferirea celor mai bune combinatii de pret  şi calitate a produselor şi serviciilor cerute de clienti.

Suntem convinsi ca veti gasi în compania noastra partenerul ideal de afaceri.

Daca aveti nelamuriri sau doriti mai multe detalii, nu ezitati sa ne contactati.

De asemenea, executam diferite tipuri de proiecte, avizate de personal autorizat:

- P.A.C.,
- P.TH.
- D.E.
 - case si vile,
 - hale,
 - etc.


Societatea noastra executa si lucrari de cosmetizare auto:

- polish
- tratamente complete reconditionare exterior
- curatare şi tratare tapierii textile
- curatare şi tratare tapierii piele
- tratamente complete de reconditionare interior
- siliconare bord si alte elemente
- scoaterea zgarieturileor de pe faruri, parbrize si caroserie

CONTACT:

Mobil - 0741 / 476 140 - Cornel

WEB: http://cornel-anca.cabanova.ro/ ; http://polisare-iasi.cabanova.ro/


E-mail:   cornel_construct@yahoo.com ;  polisareautoiasi@yahoo.com

FACEBOOK pagina :    http://www.facebook.com/pages/SC-CORNEL-CONSTRUCT-SRL/139690522776470 

FACEBOOK cont : http://www.facebook.com/profile.php?id=100002591786762 


Va multumim!

Se cauta consultant financiar : asigurari de viata, asigurari de sanatate si pensii

Descrierea postului:

- Prospecteaza permanent piata si promoveaza produsele companiei
- Contacteaza potentialii clienti
- Identifica nevoile de asigurare ale clientilor
- Ofera servicii de vanzare si post vanzare.

Cerinte:

- Studii medii / superioare
- Cunostinte operare calculator
- Spirit de initiativa si capacitate de a relationa cu diverse tipologii de oameni
- Bune abilitati de comunicare si negociere
- Spirit antreprenorial
- Orientare catre rezultate
- Disponibilitate de participare la programe de pregatire profesionala puse la dispozitie pe parcursul colaborarii
- Experienta in vanzari constituie un avantaj.

Oferta (bonusuri, beneficii):

- Posibilitatatea dezvoltarii propriei afaceri in parteneriat cu o companie de renume in asigurari
- Sistem de remuneratie extrem de motivant

- Desfasurarea activitatii in cadrul unei echipe de profesionisti
 

Relatii  la tel  0744 / 624 758

LACRIMI DIN PLOAIE

         Ies rapid de sub dus, ma sterg cu prosopul alb din bumbac si ies pe terasa  balconului, nu inainte de a pune pe mine un halat albastru, pufos. Afara vremea arata destul de urat, pe semne ca in aceasta seara va ploua. Ma asez pe scaun, langa masuta de lemn, si sorb cu placere din ceasca de ceai.

         In dreapta, soarele disparu rapid, se facu seara deja, sip e cer usor-usor, prinsera viata, mii de stele. Deschid ziarul de dimineata, neavand timp la micul dejun sa-l rasfoiesc pe tot, citesc rubricile sarite la primele ore ale zilei. Multe informatii dintre ele mi fusesera utile in cursul zilei, dar , sarind peste ele, am avut de pierdut. Nu mult, dar cat se se simta…..

         Afara cerul se intuneca brusc, vantul incepu sa bata puternic , pasarile devenisera agitate, cautand un adapost de furtuna care va veni. Ma ridic de pe scaun si inchid balcul. Din neatentie, vantul imi rapi ziarul, care cazu jos, peste masinile parcate, de la inaltimea etajului 8 al blocului in care locuiam.

         Picaturi mici, dese, isi facura aparitia pe geamurile balconului meu. Cateva fulgere , urmate de tunete puternice, isi facura aparitia pe cerul orasului meu. Furtuna incepu… picaturi tot mai mari de plaoie, loveau puternic geamul din fata mea, facandu-ma sa ma dau doi pasi mai in spate. Grindina isi facu si ea aparitia, si, in duet cu picaturile de apa, incepura sa deseneze pe geamul din fata mea, un chip uman. Bucatile de gheata, albe, rotunde, tot mai mari, incepura sa crape geamul dublu de la balcon. Crapaturi, zeci de crpaturi, urmand parca un desen imaginar, schitat pe sticla de picaturile de apa, se unesc formand chipul sorei mele, pierdute acum multi ani intr-un stupid accident.

         Alunec pe gresia din balcon, slapii imi sar din picioare si cad pe spate, pe fotoliu, strigand usor: “Chryss”………. Era ea, sora mea…. Apoi, chipul ei, parca sters de lacrimi din ploaie, dispare de pe geam, lasand locul crapaturilor, intr-un desen neutru, fals, fara sens…..

 

© 2011 Chiriac Vasile-Florin. Toate drepturile rezervate

 

CUSCA

         O lovitura puternica la cap ma trezeste instantaneu. Ridic usor privirea de la pamant si-n fata ochilor mei isi facu aparitia doua perechi de picioare groase, paroase. Nu am timp sa privesc mai sus ca simt deja o lovitura de picior in coastele drepte. Hmm, pe semne ca erau mai multi.

         Ma ridic usor de la pamant, schiopatand, si observ cusca, cusca de metal, cu plasa zimtata de jur-imprejur… Cel din fata mea ma ataca direct cu o lovitura de picior , dar in ultimul moment eschivez. Privesc sus, cusca avea un capac metalic, prin ale carui gauri, cei de sus, aruncau arme celor aflati inauntru. Aud aplauze, strigate, indemnuri criminale si imediat realizez ca sunt intr-un ring de lupta.

         Cei trei din jurul meu ma atacau intercalate, fara momente de respiro si-mi vine din ce in ce mai greu sa fac fata. La un moment dat, de sus, sunt aruncate arme, arme brutale de lupta. Langa mine, pe semne ca aveam deja fani, cazu o sabie de samurai. Ceilalti parteneri de-ai mei aveau o sulita, doua nunchaku si respectiv, un buzdugan. La prima vedere, nu stateam chiar asa de rau... Lupta continua cu forta, cu risipa de energie de ambele parti, si eu, ranit deja la un picior, pierdeam teren destul de vizibil.

         Dupa un schimb mai dur de lovituri, ii elimin din lupa pe primul si pe al treilea, moment in care, in scena, in facu aparitia un al patrulea.... Era un blond, din ala cu ochi verzi, scandinav, expert in kyokushin. “ La naiba, un Dolph mai trebuia acum”, imi spun in gand, vazandu-l pe luptatorul blond cum face praf nunchaku-ul colegului sau, care parasi scena, fiind tras de un lant cazut in centrul scenei. Imi dau seama ca regulile jocului se schimba si arunc sabia sus, sabie care poposi pe capacul cuscei.

         Deodata luminile se aprind, lateralele cuscei transformandu-se intr-un perete de oglinzi… Fiind orbit de lumina, nu observ prima lovitura de picior a blondului, care ma arunca 5 metri pe spate, lipindu-ma de perete. Oglinda din spatele meu se face tandari, taindu-ma, ca pe o franzele pusa la copt, pe spate. Sangele incepu sa curga, in valuri , picaturi rosii stropind scena, facand-o alunecoasa.

         Loviturile, parca venite din alta lume, ma ranesc tot mai des, imi slabesc muschii si reactia de aparare. Ultima lovitura de picior, ma rupe pur si simlu in doua. Cad lat, plin de sange………… Am pierdut !

© 2011 Chiriac Vasile-Florin. Toate drepturile rezervate