| Ek is lief vir jou
Ek het jou lief |
Albaneza | Te dua
Te dashuroj
Ti je zemra ime |
| Ich hoan dich gear |
| Afekrischalehou |
Amharic (Ethiopian) | Ewedishalehu (barbat/femeie catre femeie)
Ewedihalehu (barbat/femeie catre barbat) |
Limbajul semnelor la Americani | __ __ ( ) ( ) |__| |__| __ __ | | | |( )( )|__| __ |__||__||__|| | / ) | (__)(__) | / / | |/ / | / / \ / |
| Sheth she~n zho~n (nasalized vowels like French
'~n' as in French 'salon' ) |
| Ohiboki (barbat catre femeie)
Ohibokoma (barbat or femeie catre 2 barbati sau 2 femeie)
Nohiboke (mai multi barbati sau femei catre femei)
Nohiboka (barbat catre barbat, or femeie catre barbat)
Nohibokoma (barbat catre barbat, or catre 2 barbati sau 2 femei)
Nohibokom (barbat catre barbat, or femeie catre mai multi de 2 barbati)
Nohibokon (barbat catre barbat, or femeie catre mai multe decat 2, femei) |
Araba (corect) | Ooheboki (barbat catre femeie)
Ooheboka (femeie catre barbat) |
Araba | Ana behibak (femeie catre barbat)
Ana behibek (barbat catre femeie)
Ahebich (barbat catre femeie)
Ahebik (femeie catre barbat)
Ana ahebik
Ib'n hebbak
Ana ba-heb-bak
Bahibak (barbat catre femeie)
Bahibik (barbat catre femeie)
Benhibak (mai multi barbati sau femei, catre barbat)
Benhibik (barbat catre barbat, or femeie catre femeie)
Benhibkom (barbat catre barbat, or femeie catre mai multi barbati)
Nhebuk (spus cuiva important) |
Araba (Umggs.) | Ana hebbek |
Armena | Yes kez si'rumem |
| Me dor wo |
| Moi tomak bhal pau |
Assyrian (dialect de est) | Ana buyanookh (femeie catre barbat)
Ana buyanaakh (barbat catre femeie) |
Assyrian (dialectul de vest) | Ono korekhmalokh (femeie catre barbat)
Ono korekh-hamnolakh (barbat catre femeie) |
Bangladeschi | Ami tomake walobashi |
| Maite zaitu
Nere maitea ("Iubirea mea/Dragostea mea") |
| Mengweswe |
| Holong rohangku di ho |
| Ndikufuna |
| Aami tomaake bhaalo baashi
Ami tomay bhalobashi
Ami tomake bahlobashi |
Berber | Lakh tirikh |
| Imzad |
| Namumutan ta ka |
| Qanta munani |
Bosnian | Volim te |
| :..:| ..:| |..-.. .::":.., :.:; |
Brazilian/Portugheza | Eu te amo |
| Querote
Amo-te (pronuntat "Amu'-tee") |
| Ho karet a ran
Karet a ran ac'hanoc'h
Me a gar ac'hanoc'h
Da garet a ran
Karet a ran ac'hanout
Me a gar ac'hanou |
Bulgara | Obicham te
As te obeicham
As te obicham
Obozhavam te ("Te iubesc foarte mult") |
Burmese | Chit pa de |
| Mi aime jou |
Cambogiana | Kh_nhaum soro_lahn nhee_ah
Bon sro lanh oon |
Canadiana Franceza | Ch't'aime
Ch'trip su' toe' ("Sunt nebun dupa tine")
J'capote su' toe' ("Sunt complet bulversat din pricina ta")
Je t'aime ("Imi placi")
Je t'adore ("Te iubesc") (nu este folosit intr-un context pasional, cat mai curand in familie sau cu un animal de casa, etc.) |
| T'estimo (Catalonian)
T'estim (Mallorcan)
T'estime (Valencian)
T'estim molt ("Te iubesc mult") |
| Gihigugma ko ikaw |
| Assiramken ("r" nu este pronuntat cum se scrie, ci mai de graba, ca in germana, "ch") |
Chamoru (or Chamorro) | Hu guaiya hao |
| Aya gvgeyu'i nihi |
| Ne mohotatse |
| Ndimakukonda |
| Chiholloli (primul "i" pronuntat nazal) |
Chineza | |
Corsicana | Ti tengu cara (barbat catre femeie)
Ti tengu caru (femeie catre barbat) |
| Mi aime jou |
Croata (familiar) | Ja te volim (in vocabularul celor cultivati)
Volim te (limba populara) |
Croata (formal) | Ja vas volim (in vocabularul celor cultivati)
Volim vas (limba populara)
Ljubim te ("Te pup") |
Croata (veche) | Ljubim te (mai ales in limbajul poetic) |
Ceha | Miluji te (a downwards pointing arrowhead on top of the 'e' in te, which is pronounced 'ye') Miluju te! (colloquial form)
Ma'm te (velmi) ra'd (barbatul o spune, "Te plac foarte mult")
Ma'm te (velmi) ra'da (femeia o spune) |
Daneza | Jeg elsker dig |
| Varrah loabi vey
Aharen, kalaa-dheke loabi-vameve (Te iubesc)
Aharen, kalaa-dheke varahh loabi-vameve (Te iubesc foarte mult) |
| Siuhang oku dia |
| Ik hou van je
Ik hou van jou
Ik bemin je (de moda veche)
Ik bemin jou ( " )
Ik heb je lief ( " )
Ik ben verliefd op je ("M-am indragostit de tine")
Ik ben verliefd op jou ( " )
Ik houd erg veel van jou ("Te iubesc foarte mult)
Ik houd erg veel van je much")
Ik vind je leuk ("Imi placi")
Ik vind je aardig ( " )
Ik vind je heel erg leuk ("Imi placi mult: Ik vind je heel aardig much")
Ik zie je graag
Ik mag jou wel ("Imi placi")
Ik mag jou heel graag ("Imi placi foarte mult") (este o declaratie mai superficiala si mai potrivita de la barbat ctre barbat) |
Ecuador Quechua | Canda munani |
Engleza | I love you
I adore you
I love thee (folosit in context religios) |
Eritreana / Tigrinya | Afkireki (spus unei femei)
Afkireka (spus unui barbat) |
| Mi amas vin |
Estoniana | Mina armastan sind
Ma armastan sind |
Ethiopiana | Afgreki' |
Farsi (old) | Tora dust mi daram |
| Tora dost daram ("Te iubesc")
Asheghetam
Doostat daram ("M-am indragostit de tine")
Man asheghetam ("I'm in love with you") |
| Au lomani iko (Te iubesc)
Au lomani iko vakalevu (Te iubesc foarte mult!)
Au vinakati iko (Te doresc) |
Filipineza | Iniibig kita
Mahal kita |
Finlandeza (formal) | Mina" rakastan sinua
Rakastan sinua
Mina" pida"n sinusta ("Imi placi") |
Finlandeza | (Ma") rakastan sua
(Ma") tykka"a"n susta ("Imi placi") |
| Je t'aime ("Te iubesc")
Je t'adore ("Te iubesc", cu un inteles mai puternic)
J' t'aime bien ("Imi placi", folosit pentru prieteni si familie, nu intre indragostiti) |
Franceza (formal) | Je vous aime |
| Ta gra agam ort
Moo graugh hoo |
Galitiana/Portugheza | Eu te amo |
Braziliana | Querote |
| Miqvarhar (familiar)
Me shen miqvarhar [MEh SHEN MI-(q pronuntat intre k and g)-VURR-URR]
Miqvarharth (cu mai mult respect)
Me thkven miqvarharth [MEh (t odata cu expiratia)- KVEN MI-(k/g)-VURR-HURR-(la fel)] |
Germana (formal) | Ich liebe Sie ("Va iubesc" rar folosit) |
Germana | Ich liebe dich
Ich hab' dich lieb
Ich hab dich lieb |
Dialecte Germane |
|
| I moag di gern |
Bavareza/Bayern | I mog di (right answer: "I di a")
I lieb di |
Berlinez dialect | Ick liebe dir (vechi, foarte vechi) |
Berlinez | Ick liebe Dich |
Berner-Deutsch | Ig liebe di |
Bochumer | Ich lieb Dich! |
| Du gfa"llsd mer fai |
Franconia/Franken | Bisd scho mai gouds freggerla
Mid dier ma"cherd ich a amol (cu tenta sexuala, nu in vorbirea culta) toate cele 3 inseamna "Imi placi", pentru ca un Franc nu va spune niciodata "Te iubesc" |
| Ik hou fan dei
Ik hald fan dei |
Hessian (Hessisch) | Isch habb disch libb |
Ostfriesisch | Ick heb di leev |
Saarla"ndisch | Isch hann disch lieb |
Saxon (Sa"chsisch) | Isch liebdsch |
| I mog di fei sauma"ssich (Tradus exact: "Imi placi precum un porc")
I mog di ganz arg (In vocabularul cultivat"Te plac foarte mult!") |
Swiss German | Ch'ha di ga"rn (Schweizerdeutsch) |
Vorarlberg dialect | I stand total uf di (Vorarlbergerisch) |
| Itangiriko (g este pronuntat ca "ng" in "singing") |
Greaca | Se agapo (spoken "s'agapo", g este moale)
Eime eroteumenos mazi sou ("Te iubesc")
Eime eroteumenos me 'sena ("barbat catre femeie")
Eime eroteumeni mazi sou ("Te iubesc")
Eime eroteumeni me 'sena ("femeie catre barbat")
Se latrevo ("Te ador")
Se thelo ("Te doresc", dorinta sexuala) |
Greaca (Arhea/Ancient) | Philo se |
Groenlandeza | Asavakit |
| Ik hol van die |
| Hoon tane pyar karoochhoon.
Hoon tuney chaoon chhoon ("n" este nasal, nu se pronunta) |
| Ina sonka (femeie catre barbat)
Ina sonki (barbat catre femeie) |
Hawaian | loha wau ia 'oe
Aloha wau ia 'oe nui loa ("Te iubesc foarte mult") |
| Anee ohev otakh (barbat catre femeie)
Anee ohevet otkha (femeie catre barbat)
Anee ohev otkha (barbat catre barbat)
Anee ohevet otakh (femeie catre femeie) ('kh' pronuntat ca Spanish 'j', Dutch 'g', sau asemanator cu French "r") |
| Mai tumase pyar karata hun (barbat catre femeie)
Mai tumase pyar karati hun (femeie catre barbat)
Mai tumse pyar karta hoon
Mai tumse peyar karta hnu
Mai tumse pyar karta hoo
Mai tujhe pyaar kartha hoo
Mae tumko peyar kia
Main tumse pyar karta hoon
Main tumse prem karta hoon
Main tuze pyar karta hoon ("n" nasal, nu se pronunta) |
| Nu' umi unangwa'ta |
Ungureste | Szeretlek
Te'gedet szeretlek ("Esti singura mea iubire")
Szeretlek te'ged ("Pe tine te iubesc, o stii") (ultimele 2, folosite foarte rar) |
| Pip-piyan tana
Pipiyan ta han shili ("Te iubesc foarte mult") |
Ibo (Igbo) | hurum gi nanya |
Islandez | g elska thig (pronuntat "yeg l-ska thig") |
| Ay ayating ka |
Indonezian | Saya cinta padamu ('Saya', in limbajul comun)
Saya cinta kamu ( " )
Saya kasih saudari ( " )
Saja kasih saudari ( " )
Aku tjinta padamu ('Aku', mai rar)
Aku cinta padamu ( " )
Aku cinta kamu ( " ) |
| Mi esthe philo tu |
Italian | Ti amo (intre indragostiti)
Ti voglio bene (intre prieteni)
Ti voglio (cu inteles sexual, "Te doresc") |
Irish | Taim i' ngra leat |
Irish/Gaelic | t'a gr'a agam dhuit |
Japonez | Kimi o aishiteiru (mai ales barbat catre femeie, dar poate fi folosit si invers)
Aishiteiru (si pentru barbat si pentru femeie)
Chuu shiteyo (traducere exacta: "Te rog da-mi un sarut" mai mult femei catre barbati)
Ora, omee no koto ga suki da (barbat catre femeie)
Ore wa omae ga suki da (barbat catre femeie)
Sukiyo ("Imi placi", femeie catre barbat)
Watashi wa anata ga suki desu ("Imi placi.", femeie catre barbat)
Watashi wa anata o hontooni aishite imasu ("Te iubesc cu adevarat.", femeie catre barbat)
A-i-shi-te ma-su (valabil pentru ambele sexe)
Watakushi-wa anata-o aishimasu ("Te voi iubi", femeia catre barbat)
Suki desu (folosit la inceput, cand nu sunt cu adevarat indragostiti,- valabila si pentru femei si pentru barbati) |
Javanese | ulo tresno |
| Laylaydek sik a |
| Naanu ninnanu preethisuthene
Naanu ninnanu mohisuthene Kapampangang |
| Kaluguran daka (or Pampangang) |
| Nacatinra |
| Mono ke zola nge (mono ke' zola nge') |
Kiswahili | Nakupenda
Nakupenda wewe
Nakupenda malaika ("Te iubesc, ingerul meu") |
| bangwI' SoH ("Tu esti iubirea mea")
qamuSHa' ("Te iubesc") : qamuSHa'qu' ("Te iubesc foarte mult")
qaparHa' ("Imi placi")
qaparHa'qu' ("Imi placi foarte mult!") |
Koreana | (Tangsinul) Saranghae ("Te iubesc")
(Tangsinul) Saranghaeyo (cu un pic de respect)
(Tangsinul) Saranghamnida ( " )
Nanun dangsineul saranghamnida ( " )
Tangsinul : Tangsinul sarang ha yo ("Te iubesc draga")
Dangsinul saranghee yo : Saranghee
Nanun dangsineul joahamnida ("Imi placi")
Nanun dangsineul mucheok joahamnida ("Imi placi foarte mult")
Nanun dangsineul mucheok saranghamnida ("Te iubesc foarte mult")
Nanun geudae joa ("Imi place de el/ea")
Nanun geudae saranghamnida ("Il/O iubesc")
Gdaereul hjanghan naemaeum alji ("Stii cat de mult il/o iubesc")
Nanun neoreul saranghanda
Joahaeyo ("Imi placi")
Saranghaeyo (mai oficial)
Saranghapanida (cu respect)
Norul sarang hae (barbat catre femeie in relatii prietenesti)
Tangshini choayo ("Imi placi, intr-un mod romantic") |
| I walikana |
Kurda | Ez te hezdikhem |
| Khoi hak jao
Khoi mak jao lai ("Imi placi foarte mult")
Khoi hak jao lai ("Te iubesc foarte mult")
Khoi mak jao (Inseamna "Te prefer pe tine", dar e folosit pentru "Te iubesc".) |
Latina | Te amo
Vos amo |
Latina (old) | (Ego) Amo te
Es tevi milu
Es milu tevi (mai putin comun) |
Latvian | Es tevi milu (pronuntat: 'es tevy meelu')
Es milu tevi (mai putin comun) |
Libaneza | Bahibak |
Lingala | Nalingi yo |
Lisbon lingo | Gramo-te bue', chavalinha! |
Lithuaniana | Tave myliu (Ta-ve mee-lyu)
Ash mir lutavah |
Lojban | Mi do prami |
| Aheri |
| Ech hun dech ga"r |
| Ilolenge |
Macedoniana | Te sakam (Putin mai puternic decat"Te plac")
Te ljubam ("Te iubesc cu adevarat")
Jas te sakam ("j" pronuntat ca "y" in May)
Pozdrav ("Salutari") |
Madrid lingo | Me molas, Tronca! |
Maiase | Wa wa |
Malay/Indoneziana | Saya cintakan kamu (gramatical corect)
Saya cinta akan kamu(o versiune extinsa a formei de mai sus)
Saya sayangkan kamu (gramatical corect)
Saya sayang akan kamu (o versiune extinsa a formei de mai sus)
Aku cinta pada mu
Saya cintakan awak
Aku cinta pada kau
Saya cinta pada mu (cel mai des folosit)
Saya sayangkan engkau ("engkau" foarte frecvent scurtat in:"'kau"
Saya sayang pada mu : Aku sayangkan engkau
Aku menyintai mu
Aku menyayangi mu
Aku kasih pada mu
Aku jatuh cinta pada mu |
| Ngan ninne snaehikkunnu
Njyaan ninne' preetikyunnu
Njyaan ninne' mohikyunnu |
| Jien inhobbok |
| Maze tuzya var prem aahe |
| Yokwe yuk |
| Kesalul |
| Konoronhkwa |
| Ngoah mweoku kaua |
| Kanbhik (amandoua inseamna acelasi lucru, dar vorbite in 2 orase diferite)
Kanhebek |
| .. ._.. ___ ..._ . _.__ ___ .._ ___.. ___.. (literele "88", ale Codului Morse insemnand "Dragoste, imbratisari & saruturi pentru tine.") __... ...__ (Literele "73", ale Codului Morse insemnandpentru cei mai putin romantici,"Salutari") |
Nahuatl | Ni mitz tla-zo-tla |
| Ayor anosh'ni |
| Niyakutanda |
Norvegiana | Jeg elsker deg (Bokmaal)
Eg elskar deg (Nynorsk) |
| Ninatemba |
Op | Op lopveop yopuop |
| Mun tumaku bhala pae ('n' este nasal si nu se pronunta) |
Osetiana | Aez dae warzyn |
Pampangang | Kaluguran daka (or Kapampangang) |
| Mi ta stima'bo |
Pig Latin | le ovele ouye |
Poloneza | Kocham cie
Kocham ciebie
Ja cie kocham (folosit mai rar) |
| Eu amo-te (pronounced "Eu amu'-tee")
Estou apaixonado por ti (barbat catre femeie, "Te iubesc", pronuntat: "Esto^ hapa'isho^na'duu puur ti'")
Estou apaixonada por ti (femeie catre barbat, "Sunt indragostita de tine", pronuntat "Esto^ hapa'isho^na'daa puur ti'")
Eu adoro-te ("Te ador.")
Tu e's o meu amor ("Tu esti dragostea mea")
Eu gosto de ti ("Imi placi")
Quero-te ("Te doresc")
Eu desejo-te ("Te doresc - accente sexuale)
Eu preciso de ti ("Am nevoie de tine")
Eu quero fazer amor contigo ("Vreau sa ne iubim") |
Portugheza lingo | Gramo-te `a brava! ("Te iubesc foarte mult", corect"Te iubesc cu disperare") |
| Mbe de yid ma (mbe: d: yidh ma) (Pronuntate ca 2 cuvinte, "Mbe deyidma". 'b" si al doilea "d" au 2 puncte dupa ele, care in africana, indica o pauza) |
| Main tainu pyar karna
Mai taunu pyar karda
Mein nu terey na^l piyaar ay (pronuntat: "meinu therei naal piya'rei", th ca in engleza"bath") |
Pushto | Mung jane' (pronounced: "puxto: mu'ng jane'")
Pa ta mayan yem |
| Tye-mela'ne |
Raetoromanisch | Te amo |
Romana | Te iubesc
Te ador |
| Gou 'oaf se 'a"e (Semnul ' este "o pauza" in Hawaiian. "G" este pronuntat "ng" sound, ca in engleza "singing".) |
Rusa | Ya vas lyublyu (moda veche)
Ya tyebya lyublyu (cel mai des)
Ya lyublyu vas (moda veche)
Ya lyublyu tyebya |
| Mun ra'hkistan du |
Samoan | Ou te alofa outou
Ou te alofa ia te oe
Talo'fa ia te oe ("Iti trimit salutul meu") |
Sanskrit | Tvayi snihyaami
Mama tvayi aasaktirasti |
Scot-Gaelic | Tha gradh agam ort |
Sarba (formal) | Ja vas volim (in vorbirea corecta)
Volim vas (in vorbirea obisnuita)
Ljubim te (in prezent, "Te pup", "lj" pronuntat ca 'll' in Spanish, un singur sunet, "ly"ish) |
Sarba (familiar) | Ja te volim (in vorbirea corecta)
Volim te (in vorbirea comuna) |
Sarba (veche) | Ljubim te (mai mult in poezie) |
Sarbocroata | Volim te
Ljubim te
Ja te volim ("j" suna ca "y" in May) |
| Ke a mo rata |
| Ndinokuda |
| Mama oya'ta a'darei |
| Techihhila |
Slovaka | Lubim ta (L pronuntat similar cu "ll" in Spanish)
Mam ta rad (barbat catre femeie)
Mam ta rada (femeie catre barbat)
Milujem ta ( "t" pronuntat moale ca "ty") |
Slovene | Ljubim te |
Solresol | do-re mi-la-si do-mi |
Somaleza | Waan ku Jecelahay |
| Te amo
Te quiero
Te adoro ("Te ador")
Te deseo ("Te doresc")
Me antojis ("Te iubesc") |
| Mi lobi joe |
Srilankeza | Mama oyata arderyi |
| Nakupenda
Naku penda (Urmat de numele persoanei)
Ninikupenda
Dholu'o |
Suedeza | Jag a"lskar dig ('dig' pronuntat ca "'day") |
Siriano/Libaneza | Bhebbek (barbat catre barbat)
Bhebbak (femeie catre barbat) |
| Mahal kita |
Tahitiana | Ua here au ia oe
Ua here vau ia oe |
Taiwaneze | Wa I Lee |
| Naan unnai kadalikiren
Nan unnai kathalikaren
Ni yaanai kaadli karen ("Tu ma iubesti")
N^an unnaki kathalikkinren ("Te iubesc")
Nam vi'rmberem |
| Ninnu premistunnanu
Neenu ninnu pra'mistu'nnanu
Nenu ninnu premistunnanu |
Thai (formal) | Phom rak khun (barbat catre femeie)
Phom ruk koon ( " )
Ch'an rak khun (femeie catre barbat)
Chun ruk koon ( " ) |
Thai | Khao raak thoe (afectiune, dulceata, iubire) |
| 1-80-17 |
Tongan | 'Ofa 'atu (Te iubesc)
'Oku ou fie manako'i koe (Vreau sa ma casatoresc cu tine) |
| Dumela |
| Achamin (pronuntat "atshamean") |
Tunisiana | Ha eh bak |
Turca (formal) | Sizi seviyorum |
Turca | Seni seviyorum
Seni begeniyorum ("Te ador") (g este accentuat)
Senden ho$laniyorum ("'$" suna ca "'sh" in Engleza. |
Twi | Me dowapaa |
Ukrainiana | Ya tebe kokhayu
Ja tebe kokhaju (dragoste adevarata)
Ja vas kokhaju
Ja pokokhav tebe
Ja pokokhav vas |
| Main tumse muhabbat karta hoon
Mujhe tumse mohabbat hai
Mujge tumae mahabbat hai
Kam prem kartahai
Muje se mu habbat hai
Mujhe tum se piyaar hai (pronuntat: "mujhei" Oo'm se' piya'r ha'e")
Mujhe tum se muhabbat hai (pronuntat "mujhe'i Oo'm se' mohub:u'th ha'e", th as in bath) |
| Na lia |
| DVdrmldndska |
Vietnameza | Toi yeu em
Anh ye^u em (barbat catre femeie sau batran catre tanar, romantic)
Em ye^u anh (femeie catre barbat sau tanar catre batran, romantic)
Con thu+o+ng ba (copil catre tata)
Ba thu+o+ng con (Tata catre copil)
Con thu+o+ng ma' (copil catre mama)
Ma' thu+o+ng con (mama catre copil)
Cha'u thu+o+ng o^ng (nepot catre bunic)
O^ng thu+o+ng cha'u (bunic catre nepot)
Ba` thu+o+ng cha'u (nepot catre bunica)
Cha'u thu+o+ng ba` (bunica catre nepot)
Anh thu+o+ng em (fratele mare catre sora/fratele mai mic)
Chi. thu+o+ng em (saora mare catre fratele/sora mai mica)
Em thu+o+ng anh (sora/fratele mai mic catre fratele mai mare)
Em thu+o+ng chi. (sora/fratele mai mic catre sora mai mare) |
| La"fob oli |
| Wani ra yana ro aisha |
| Dji vos veu volti ("Imi place sa te intalnesc" - forma "taraneasca" locala)
Dji vos inme ("Te iubesc" - forma snoaba ce vrea sa copieze "je t'aime" din franceza)
Dji v(o)s voe volti - te iubesc |
Galeza | Rwy'n dy gari di (cel mai des folosit)
Rwy'n dy garu di
'Rwy'n dy garu di
Yr wyf i yn dy garu di (chwi)
Yr wyf i yn eich caru chwi |
| Da ma la nope:
Da ma la nop (da ma'lanop) |
Yiddish | Ikh hob dikh lib
Ich libe dich
Ich han dich lib
Kh'hob dikh lib
Kh'ob dikh holt
Ikh bin in dir farlibt |
| Mo Feran e |
| 'in k'aatech (intre indragostiti)
In yakumech
'in yabitmech (in familie) |
| Ezhele hezdege (sp?) |
Zulu | Mena tanda wena
Ngiyakuthanda! |
| Tom ho' ichema |
|
|
Explicarea Accentelor |
|
a' | 'a' cu accent ascutit deasupra (' , accent aigu (ASCII code 160) |
a" | 'a' cu 2 ghilimele (Umlaut) (ASCII code 132) |
a^ | lungit vowel (e.g. 2 a's) |
a~ | 'a' cu linie (~) deasupra |
e^ | 'e' cu caciulita(^) deasupra |
e' | 'e' cu accent ascutit deasupra (') (ASCII code 130) |
n~ | 'n' cu liniuta deasupra(~) |
o~ | 'o' liniuta deasupra(~) |
|
|
Explicarea Limbilor |
|
| limba vorbita de ocupantii olandezi din Africa de Sud |
| Francez/German dialect (format in Franta, dar vorbit si in Germania) |
| Limba oficiala vorbita in Etiopia. Una din cele 80 de limbi vorbite acolo. |
| Etnie Nord Americana, ce traieste in campiile din estul muntilor Stancosi si in zona cuprinsa intre granita Canadiana si cea Mexicana. |
| Limba vorbita in principal in tarile arabe incluzand Bahrain, Egipt, Irac, Jordania, Kuweit, Libia, Maroc, Arabia Saudita, Sudan, zone din Palestina si altele. |
| Ashanti este cel mai folosit dialect din cele multe, voebite in Ghana. |
| Limba vorbita in Assam, India |
| Limba vorbita in Africa. |
| Limba vorbita in nordul Sumatrei, provincie din Indonezia. |
| Limba vorbita in Bavaria, sudul Germanei |
| Limba vorbita in Africa |
| Limba vorbita in Bengalul de vest (India) si in tot Bangladesul. |
| Limba vorbita pe planeta Betazed -Star Trek |
| Dialect in Filipine |
| Un alfabet format din semne in relief, ce pot fi citite prin pipaire, si este destinat nevazatorilor. |
| Limba vorbita in tara Bascilor - Spania. |
| Limba Celtica(ca Galeza, Irlandeza si Scotiana) vorbita in Britania, vestul Frantei, de 250,000 oameni |
| Dialect francez vorbit de cei ce au emigrat din Acadia - Canada, in Lousiana - USA.. Acadia este o regiune langa oceanul Atlantic. |
| Limba vorbita in Catalonia, regiune din nord-estul spaniei. Este deasemenea vorbita in insulele Baleare, in Andora si cateva sate din Sardinia si din sudul Frantei. |
| Limba vorbita in Filipine, langa orasul Cebu. |
| Limba vorbita de eschimosi in sud-vestul Alaskai. |
| Trib Nord American. |
| Trib Nord american, parte a Apasilor. |
| Limba vorbita in Mlawi, Africa Centrala. |
| Trib Nord American, in zona de sud-est a Oklahoma. |
| Limba vorbita in Taivan, sud-estul Chinei si Singapore. |
| Limba vorbita in zona Guangzhou, inclusiv Hong Kong si Malaiezia. |
| Limba oficiala in China. |
| Limba folosita de bastinasi din Singapore si Malaiezia. |
| Limba vorbita in provincia Jiangsu. |
| Dialect francez vorbit de cei din Haiti. Este franceza in care intalnim influente germane si engleze. |
| Limba vorbita in Maldive si Minicoy - insule apartinand Indiei. |
| Limba vorbita de tribul Dusun, unul dintre cele mai mari de la nord de Borneo. |
| Limba vorbita in Olanda, estul si vestul Flendrei, Linburg si Brabant - Belgia. |
| Limba artificiala internationala. |
| Limba vorbita in Iran. Dialecte ale acestei limbi se mai vorbesc in Pakistan si Afganistan. Farsi este uneori numita si Persana. |
| Vorbita de aborigenii din Fiji. |
| Dialect german vorbit de locuitorii din Franconia, parte a Bavariei, din zona orasului Nuremberg. |
| Limba vorbita in Franta, Canada, provincii din Luxemburg, Namur, Liege, Brabant-Waloon, Belgia. |
| Limba vorbita in nordul Olandei, Germania de nord, si cateva zone din Danemarca, in special zone de coasta. |
| Limba vorbita in Irlanda. |
| Galitienii traiesc in 4 provincii spaniole de-alungul coastei de nord-est a peninsulei Iberice, dar zona lor lingvistica se intinde si in Portugalia. Cele 4 regiuni spaniole sunt: A Corun~a, Lugo, Ourense, si Pontevedra. |
| Limba vorbita in Georgia. |
| Mai corect Kiribati, vorbita de Micronezienii din Republica Kiribati din Pacific, la ecuator. |
| Dialect olandez. |
| Limba vorbita in statul Gujrat din India si in Pakistan. |
| Dialect chinezesc din Manciuria. |
| Limba vorbita in Nigeria. |
| Limba vorbita in Israel. |
| Limba vorbita in statele din nordul Indiei. |
| Trib din America de Nord la sud-vest de Arizona. |
| Dialect vorbit in Filipine de o parte din aborigeni. |
| Dialect vorbit in Filipine. |
| Limba artificiala, inventata de Lancelot Hogben, in 1940. |
| Dialect vorbit in Filipine de o parte din aborigeni, in mod special in Kankana. |
| Limba vorbita in Karnataka, in sudul Indiei. |
| Dialect din Filipine. |
| Limba vorbita de 380,000 Maiasi in Guatemala, Belize, si El Salvador. |
| Limba vorbita in Zair, Africa. |
| Vorbita in Star Trek. |
| Limba vorbita in Africa. |
| Limba vorbita in Laos si in nordul Tailandei. |
| Limba vorbita in Kenia. |
| Limba vorbita in Luxemburg si in zona de granita inconjuratoare: Belgia (Arlon), Franta (Thionville), si Germania. O amestecatura de franceza si germana, cu baza in germana. |
| Limba vorbita in Africa. |
| Limba vorbita in statul Kerala, India. |
| Limba vorbita in Malta, o mica insula din Mediterana, la sud de Italia; are cam 400.000 locuitori.Malteza este o amestecatura de Araba si Italiana. |
| Limba vorbita in statul Maharastra, India (Bombay este capitale provinciei) |
| Limba vorbita in insulele Marshall. |
| Limba bastinasilor din nord-estul Americii de Nord. |
| Trib Nord American (New England) |
| Limba vorbita de Mokil si Ponape (Ponpei). |
| Limba vorbita in Maroc, nordul africii. |
| Un cod ce utilizeaza serii de linii si puncte pentru a reprezenta litere si cifre. A fost inventat de Samuel Morse pentru utilizarea cu ajutorul telegrafului. |
| Trib din sud-vestul Americii de Nord. |
| Limba in Zimbabue. |
| Limba vorbita in Africa. |
| Limba din statul Orissa, India. |
| Limba vorbita pe insulele Aruba, Curacao and Bonaire. |
| Limba oficiala vorbita in Portugalia, Brazilia, Angola, Mozambic, Sao Tome siPrincipe, Capul Verde, Macao, Guinea-Bissau, Goa (India), si Galicia (Spain). De asemenea, vorbita, dar nu limba oficiala, in Timorul de Est, Damao (India), si Diu (India). Este a 6 limba vorbita in lume. |
| Dialect in senegal, al Fulanilor. |
| Limba vorbita in statul Punjab, nordul Indiei. |
| Limba vorbita de incasi in America de Sud. |
| Limba Elvis inventata de J. R. R. Tolkien pentru cartile lui. |
| Limba a polinezienilor din insula Rotuma, parte a insulelor Fiji, dar destul de deosebite. |
| Limba a indigenilor din Laponia,in nordul peninsulei Scandinave.Limba lor este inrudita cu limba finica(finlandeza). |
| Limba vorbita in Africa de Sud (Southern Sotho). |
| Limba in Zimbabue. |
| Limba a populatiei ne-tamile, care este majoritara in Sri Lanka. De asemenea vorbita si in Ceylon. |
| Trib Nord American. |
| Limba vorbita in Spania si America latina: Mexico, America centrala, America de Sud, cu exceptia Braziliei. Este a 3-a limba vorbita in lume. |
| Limba creolilor din Surinam. |
| Un dialect german. |
| Limba vorbita de cateva triburi din estul Africii. |
| Dialect din Filipine. |
| Limba vorbita in statele Tamil Nadu, India, si Sri Lanka(de un numar mic de oameni), Singapore, Malaezia, Mauritiu. |
| Limba vorbita in statul Andhra Pradesh, India (a 11 - a limba vorbita in lume. |
| Limba artificiala care foloseste doar numere. Idea de la care s-a plecat a fost ca fiecare limba foloseste cuvinte diferite pentru acelasi concept.si daca cuvintele erau de fapt numere, automat devenea o limba universala. |
| Limba vorbita in Africa. |
| Limba vorbita mai ales in Kenia. |
| Limba vorbita in Pakistan si India. |
| Limba vorbita in Africa. |
| Limba vorbita in Vdrmland (Vaermland), Suedia, regiune la nord de Lake Vdnern. Adevarata limba Vdrmldndska este orbita in nord de Lake Vdnern, la granita cu Norvegia si in nordul Vdrmland, in jurul orasului Torsby, de aproape 270,000 oameni, 90,000 din ei considerand-o limba materna.Este o amestecatura de suedeza si norvegiana si cu cateva cuvinte imprumutate din dialectul valon de la specialistii valoni care au lucrat pe aceste meleaguri in secolul 17. |
| Limba artificiala inventata de August Scheyler, in 1880. |
| Vorbita in Star Trek de Mr. Spock si alti vulcanieni. |
| Valona - foloseste un pic de franceza cu certe influente germane, vorbita in provincii din Luxembourg, Namur, Liege, Hainault, si Brabant-Walloon, Belgia. |
| Dialect din Senegal folosit de Wolofi. |
| Limba vorbita in africa de vest, mai ales in Nigeria si tarile limitrofe. |
| Limba vorbita de indigenii din Yucatan, peninsula in Mexico. |
| Dialect Kurd. |
| Trib Nord American. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu