Screenplay Format – The complete and easy guide to formatting your script

Screenplay formatting made easy

There is lot of stress and online chatter about how to format a screenplay. What’s right and mostly what’s not.

I want to assure you that when you finish reading this post you’ll know how to format your script.

And more importantly you’ll know there is nothing to fear, and that it is not that important to begin with.

Industry standard open doors

You can have someone fix your formatting on fiverr or other services for 15$. This means you need to focus on your script – Plot, charaters, dialogue. Industry-standart formatting is great, but anyone can do it. In fact EVERY SCREENWRITING SOFTWARE does that automatically.

You need to write the best script you can.

My goal here is to get you familiar with formatting so that you don’t stress over it and free your self to actually write.

Don’t obsess over formatting, learn the basics so you write in industry-standard but please don’t waste time or stress over it.

Proper formatting is important for two reasons:

• Your script will read better.The reader will easily understand your vision and will enjoy the story more.
• Production companies and agents get a lot of materials. If your script doesn’t look professional, they might not read it.

Make sure you submit a script that follows industry-standard.

But –

• Don’t obsess about every little detail.
• Don’t waste time or use formatting as a way to procrastinate. Your real job is to write an excellent script.

Remember
If you can solve it with $15 –
it’s not a problem!

Industry-Standard Formatting. Got it!
But wait, which industry?

This guide is referring to the American/English-speaking industry standard.

If you are not an American screenwriter:

1. That’s excellent news for you – read here why.
2. You can still use this guide. (From my experience Americans seems to take formatting more seriously than anywhere else).

How to format a screenplay and not lose your mind

We’ll go step by step over all the main formatting elements.

All the example’s are from the pilot episode of Grey’s Anatomy.

Fonts

Font: Courier.

Font Size: 12 points.

This way the rule of thumb of 1 page=1 minute on screen, is kept. Mostly.

Scene Heading (AKA Slug Line)

 

Every scene starts with a scene heading or a slug line
(same thing, different name).
A scene heading or a slug line is a short description that indicates
where and when the scene takes place.
The scene heading offers crucial information for all the production
departments, as well as the reader.
Every scene heading has 3 elements:
1. Interior or Exterior
Int = Interior.
Ext = Exterior.
Int/Ext = Both.
2. Location
3. Time of day

• Slug lines are in All CAPS.
• Use the  FORWARD SLASH If the scene takes place in 2 or more locations. If the character is on the move, a phone call. Etc.

Remember, the whole point is to be understood. As long as your choice is elegant and clear you’ll be fine.

Action

 

This part describes what will be seen and heard on screen.

Lets see how the great Shonda Rhimes did it:

Character

 

1. The first time a character appears in the script.

The character’s name in CAPS or BOLD or both.

Age – in parenthetical.

Mention age for main and repeating characters only unless there is a specific need to know the age.

(This is important for casting)

Add a short description of the character.

2. Character’s name in the action line

Just write the name. Nothing to it.

3. Character’s name in dialogue.

CAPS , CENTERED and ABOVE the dialogue. Easy.

Dialogue

 

What the character says is written below the character’s name, in the center of the page.

VOICE OVER

When the character talks, but the other characters can’t hear. Usually, it is used as the character’s inner voice, narration etc.

Parenthetical

 

There seems to be a lot of misunderstanding when it comes to using parenthetical in a script.

Using parenthetical correctly can make your script better. Just as using too much of it or misusing it can make reading your screenplay a tiring experience.

Here is a detailed guide dedicated to the notorious parenthetical.

Lets put every thing together

 

This is the first page, of the first episode of the first season of Grey’s Anatomy.

See all the formatting elements look on the page. 

When in doubt

 

If you are not sure you wrote your script in the right format, do one or more of these:

1. Read screenplays of show and films that were produced and broadcast, preferably ones you liked to watch (it’s just more fun that way). See how the pros did it. You can find free screenplays to read here and here.
2. Use a screenwriting software. There are great free options out there, like this one and this one.
3. Email me or ask in the FB group.

That’s it!

Now you are free to concentrate on what REALLY matters. Your script.

If you are just starting out working on a script, I suggest starting with a script treatment.

You can learn how to write a script treatment here.

For more tips, inspiration and support join our Facebook group.

Grab your free screenwriting terms printable here

 

 

https://writebetterscripts.com/screenplay-format/

 

Scoala de Vara de Scenaristica

In fiecare zi cream o poveste, in fiecare zi intalnim pe strada cate un personaj, dar nu fiecare dintre noi stie sa scrie un scenariu de film. Multi dintre noi am dori ca povestile noastre sa fie transferate pe ecran, dar pana atunci trebuie sa stim regulile de a scrie pentru cinema. Scoala de vara de scenaristica isi propune sa faca lumina printre aceste reguli si sa-si invete cursantii  trecerea de la poveste la scenariu.

Participantii la acest curs vor fi  indrumati  in redactarea ideilor pentru ca ele sa ajunga in varianta de scenariu. Cursul se adreseaza tuturor persoanelor ce au povesti si vor ca povestile lor sa ia forma unui scenariu  cinematografic. Nu exista o limita de varsta, singurul criteriu de participare este acela de a avea o poveste pe care tin sa o transmit mai departe .

Atelierul este din cinci sedinte, iar fiecare sedinta va dura 3 ore.

Structura cursului este:

Sedinta 1 – 2 iulie:

• Importanta povestii in istorie.
• Cum a evoluat realitatea in poveste filmica.
• Diferentele dintre literatura si povestea filmica.

Sedinta 2 – 3 iulie:

• Trecerea de la idee la scrierea scenariului.
• Definirea fiecarui element din scenariu.
• Vizionarea unui film si stabilirea elementelor.

Sedinta 3 – 4 iulie:

• Lucru practic- un eveniment real si trecerea lui la varianta de scenariu.
• Personajul si importanta lui in povestea filmica.
• Vizionarea unui film, caracterizarea personajului in cadrul povestii.

Sedinta 4 – 5 iulie:

• Scenariul de Oscar si cum poate deveni scenariul tau de Oscar.
• Trecerea de la literatura la scenariu.
• Vizionarea unei secvente de film, comparata cu un fragment din literatura.

Sedinta 5 – 6 iulie:

• Exercitii pe grupuri creative.
• Jocuri de scriitura.

La finalul acestui work shop fiecare participant  va detine schema de constructie a unui scenariu

SURSA: http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/scoala-de-vara-de-scenaristica/

 

Atelier de scenaristica

Atelierul de scenaristica are ca scop descifrarea limbajului cinematografic prin intermediul scenariului si insusirea elementelor care le formeaza.


Vom vorbi, la acest atelier, despre importanta povestii filmice si despre cat din povestea de pe hartie ajunge pe ecran. Participantii la acest curs vor fi indrumati in redactarea ideilor pentru ca ele sa ajunga in varianta de scenariu. Cursul se adreseaza tuturor persoanelor ce au povesti si vor ca povestile lor sa ia forma unui scenariu cinematografic. Nu exista o limita de varsta, singurul criteriu de participare este acela de a avea o poveste pe care tin sa o transmit mai departe .

Atelierul este format din opt sedinte. Fiecare sedinta se va imparti intr-o parte teoretica (cu exemplificari din filme) iar in cea de a doua parte se vor structura informatiile acumulate prin intermediul exercitiilor creative.

 Structura cursului :

Sedinta 1: Importanta povestii si componentele ei


• se va realiza un scurt istoric al “povestii”

• se va face cunoscuta povestea fiecarui cursant

• o scurta istorie a cinematografului – evolutia povestii in cinema

Secvente din primele filme : Lumiere ( un colaj), Thomas Alva Edison, George Melies – Calatorie in luna.


Sedinta 2: Trecerea de la idee la scrierea scenariului


• componentele unui scenariu de film

• definitia fiecaruia

• cum se incepe lucrul la un scenariu? (plecand de la un exemplu se parcurg toti pasii de scriere)


Secvente din filmele: Taxi driver - Martin Scorsese – Writer: Paul Schrader, The Straight Story regie David Lych – Writers: John Roach, Mary Sweeney, Everybody is fine – regie Kirk Jones Writers: Kirk Jones, Massimo De Rita.


Sedinta 3: Real sau fabulatie


• Unde intervine creativitatea scenaristului?

• Care e granita dintre realitate si imaginar?

• De ce scenaristul e considerat primul creator al unui film?

• Credibilitatea scenariului , o regula pentru realizarea filmului


Secvente din filmele: Marele dictator – regie Chaplin Writer: Charles Chaplin, Omul elefant regie David Lych Writer :Eric Bergren (screenplay) & David Lynch (screenplay), In Bruges regia Martin McDonagh – Writer: Martin McDonagh.


Sedinta 4: Personajul si importanta lui in poveste

• Ce insemna personaj ?

• Ce modificari ia personajul in functie de poveste?

• Ce insemna fisa de personaj si importanta in desfasurarea scenariului?


Secvente din filmele: Taxi driver – regia Martin Scorsese – Writer: Paul Schrader, Night on each- regia Jim Jarmush Writer: Jim Jarmusch, A Bronx Tale regia Robert deNiro – Writers: Chazz Palminteri (screenplay)


Sedinta 5: Scenariul de Oscar


• Cate povesti exista ?

• Cui se adreseaza povestea, pentru cine e scrisa si de ce?

• Care este reteta unui scenariu bun?

• Exemplificari din filme care au castigat Oscarul pentru scenariu original si din filme de categoria C


Secvente din filmele: Crash – Paul Haggis, Bobby Moresco, Eternal Sunshine of the Spotless Mind – Charlie Kaufman, 21 de grame Director: Alejandro González Iñárritu Writer: Guillermo Arriaga


Sedinta 6: Trecerea de la literatura la scenariu


• Care sunt regulile esentiale de scriere?

• Diferentele dintre literatura si scenariu.

• Luarea unui fragment literar si transformarea lui intr-un scenariu de film


Secvente din filmele: 2007 The Departed – William Monahan după filmul Infernal Affairs Regia Martin Scorsese, Brokeback Mountain – Larry McMurtry şi Diana Ossana după povestirea lui E. Annie Proulx Regia:Ang Lee, A Midsummer Night’s Dream- Regia Michael Hoffman Writers: William Shakespeare (play), Michael Hoffman


Sedinta 7: Scenariul de film ; scenariul de reclama , scenariul de videoclip ; scenariul de documentar


• Cum se redacteaza fiecare ?

• Cui i se adreseaza fiecare ?

• Exemplificari din filme, reclame, documentare


Calup de reclame , scurt metraje si videoclipuri.


Sedinta 8: Exercitii de scriere



http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2010/atelier-de-scenaristica-2/ 

Ghid de baza pentru scrierea scenariului !

Ghid de baza pentru scrierea scenariului

de Fedor Sendak

Introducere:

Iti vine sa crezi sau nu, dar exista anumite reguli si conventii pe care ti se cere sa le urmezi cand scrii un scenariu pentru Concursul de Scenarii NISI MASA. Te-ai putea intreba: “De ce sa urmez vreo regula, atata timp cat scrierea de scenariu tine doar de creativitate? Ei bine, exista un raspuns la asta:

Cand iti doresti ca scenariul tau sa fie citit de profesionisti din industria filmului, ar fi bine sa incerci sa urmezi aceste conventii cat mai mult posibil, de fiecare data cand iti trimiti scenariul undeva.

Oricat de aberanti ti s-a parea, cititorii scenariului tau (cum ar fi comanditarii sau producatorii) care au gramezi de scenarii pe birou, ar putea sa-ti arunce la gunoi scenariul formatat si stilizat “neconventional”, fara ca macar sa-l citeasca. Doar pentru ca in felul asta separa juniorii de cei (pe cale de a deveni) versati. Le economisteste mult din timp. Pentru ca vrem sa crestem profesionalismul tinerelor talente, hai sa incepem lectia de astazi prin a te familiariza cu aceste standarde profesionale. In acelasi timp, acest format va oferi juriului nostru ocazia sa-ti citeasca si compare scenariul fara vreo confuzie asupra formei.

Forma scenariului tau:

Un scenariu ar trebui sa arate cam asa:

  

Durata si format:

Sunt anumite stardade de formatare care ajuta la estimarea lungimii unui film produs dupa scenariu. Acest lucru e foarte folositor producatorilor. Cu un scenariu bine scris, aceste standarde ne permit sa masuram lungimea unui scenariu, avand in minte ca “o pagina de scenariu reprezinta aproximativ un minut de film”. Acesta e un criteriu foarte aproximativ si nu e de incredere intotdeauna. De exemplu, scenariile filmelor de actiune sunt de obicei scurte, dar ocupa mai mult din timpul de pe ecran comparativ cu scenariile bazate pe dialog.  

Deoarece Concursul de Scenarii NISI MASA este o competitie dedicata scrierii de scurt-metraje, e important sa poti aprecia, mai mult sau mai putin, cate pagini scrii. Asa ca, atunci cand scrii intr-un format standard pentru scenarii, acest lucru iti garanteaza ca aceeasi cantitate de “actiune pe ecran” e acoperita de fiecare pagina (in medie). In formatul standard, o pagina e aproximativ egala cu un minut de timp de pe ecran. Astfel, uitandu-ne la numarul paginilor tale am putea sa ne dam seama, in mare, cat de lung va fi filmul tau. De asemenea, nu uita sa-ti numerotezi paginile si sa incepi cu 1 prima pagina in care ai prima secventa.

Reguli standard de formatare:

Mai jos e o lista cu lucruri de baza legate de felul in care ar trebui formatat scenariul tau.

Font: Courier Marimea: 12

Ca sa obtii formatul standard, foloseste intotdeauna fontul Courier (sau Courier New), marimea caracterului 12. Acesta e un font standard pentru scenarii.

Marginile paginii
Marginea din stanga: 4 cm
Dreapta 1.3 cm

Partea de sus si partea de jos
Alegeti 2.5 cm pentru fiecare.

Dialogul
6.5 cm din stanga

Lat de 7.5 pana 9 cm
n-ar trebui sa se intinda pe mai mult de 15 cm din partea stanga

Te rugam sa nu faci greseala de a folosi optiunea CENTER pentru dialoguri si numele personajelor.

Numele personajelor
la 9.5 cm din stanga si deasupra dialogului.

Numerele paginilor
Ar trebui sa apara in coltul din dreapta sus si apoi lasa spatiu dublu si continua sa scrii.

Priviti pagina de scenariu de mai jos si observati:

-         Fontul folosit (Courier)

-         Marimea marginilor de pe toata pagina

-         Numarul de randuri de pe o pagina

-         Lungimea replicilor de dialog

-         Spatiile lasate intre secvente, etc.

Mostra de scenariu

Prima pagina:

Un scenariu incepe de obicei cu “FADE IN:” Asta nu are nici o legatura cu vreo tranzitie pe ecran, dar este un obicei international legat de modul in care incepe un scenariu.

Ultima pagina:
La finalul scenariului tau ar trebui sa scrii SFARSIT (sau THE END) si sa-l centrezi, sau sa lasi doua randuri libere, in partea dreapta a paginii si sa scrii FADE OUT. Din nou, acest “FADE OUT” nu are nici o legatura cu o tranzitie de pe ecran, dar se foloseste de obicei la finalul unui scenariu.

Introducerea secventelor: Locatia

INT/EXT: Asta se refera la locatia secventei. Daca se intampla in interior e INT; daca se intampla in exterior e EXT. Aceasta se scrie in functie de locatia propriu-zisa din secventa.

Introducerea Secventelor: Timpul

ZI/NOAPTE: Asta indica daca secventa se petrece ziua sau noaptea. Se scrie tot in functie de secventa.

Nota: Nu exista SEARA sau DIMINEATA. Foloseste doar ZI sau… NOAPTE!

Introducerea personajelor tale:

Cand un personaj apare pentru prima data in scenariul tau, scrie-i numele cu LITERE MARI, urmat de o descriere “la prima vedere” a personajului. Te rugam sa nu scrii doar varsta personajului. Adica, cum am putea sa ne dam seama, cand vedem un personaj, daca are 44 de ani… sau 45? Foloseste-ti talentul de scenarist si vino cu ceva mai bun de atat. Cand scrii “JOHN, un barbat fragil, de varsta mijlocie” e deja mai bine.

Instructiuni de joc actoricesc sub dialoguri:

Evita instructiunile de actorie sub dialoguri pe cat de mult posibil. Aceste emotii ar trebui sa fie clare din context de cele mai multe ori… nu urma calea cea mai simpla scriind sub dialog. Asta nu inseamna cinema bun pana la urma!

Fara numere la secvente:

Evita numerotarea secventelor in acest moment. Nu uita sa numerotezi paginile, insa. Secventele se numeroteaza doar cand e vorba de un scenariu aflat in productie, vazut doar de tine sau cand scenariul e chiar in filmare. In momentul asta, nu prea au sens, atata timp cat secventele se pot muta in scenariu.

Nu regiza in scenariu:

O greseala comuna este includerea miscarilor de camera de filmare in scenariu. Desi admitem ca sunt ocazii in care acest lucru nu poate fi evitat, in 99% dintre cazuri n-ar trebui sa fie acolo. Aceasta ar trebui sa fie treaba regizorului, nu a scenaristului. Termeni de regie includ: “CUT TO”, “CADRU LARG”, “PANORAMIC IN PARTEA OPUSA”. Acesti termini se folosesc – foarte foarte rar – cand, fara ele, momentul ar fi total neinteles. In general acesti termeni se folosesc doar pentru un scenariu aflat in productie. De aceea le-ai intalnit probabil in scenarii profesioniste. Acele scenarii nu sunt menite sa fie citite de niste oameni cum ar fi cei dintr-un juriu. De fapt, indicatiile s-ar putea aduna si ar putea distrage de la citire. Scenariul tau trebuie sa curga lin, ca o poveste de citit, nu ca o serie de instructiuni.

Unele dificultati de formatare pot fi rezolvate cu usurinta folosind programe de scenariu.

Uita-te pe urmatoarele pagini ca sa gasesti programul potrivit pe care sa-l folosesti cand iti scrii scenariul.

DESPRE PROGRAMELE DE SCENARIU:

Exista programme disponibile care te ajuta sa-ti scrii scenariul in formatul potrivit.

Mai jos ai cele mai cunoscute programme de scris scenarii, inclusiv site-urile pe care le gasesti.

Multe dintre programele de scris scenarii sunt aplicatii de desktop independente. Altele sunt aplicatii web si functioneaza doar intr-un browser de internet, asa ca nu trebuie sa instalezi nimic. Aceasta functioneaza printr-un serviciu de log-in professional. De asemenea exista aplicatii add-in disponibile pentru programe de scriere cum ar fi Microsoft Word. Cateodata unele programe de scris scenarii includ si programari de productie si aplicatii de bugetare sau ofera instrumente de editare.

REMARCA: Nu am testat toate aceste programme. Daca ai vreo experienta sau recomandare legata de vreunul dintre ele, te rugam sa ne anunti. Scrie-mi la fedor@meccapanza.eu si voi introduce toate informatiile de valoare pe care mi le dai.

PROGRAME DE SCRIS SCENARII - GRATIS

Page 2 Stage

Platforma: Windows
Page 2 Stage e conceput in mod special pentru oameni care scriu scenarii, filme de televiziune sau piese de teatru.

Programul e disponibil in 30 de limbi. Page 2 Stage e deocamdata gratis.

Cu toate astea, trebuie sa introduci un username si o parola ca sa deblochezi total  Page 2 Stage. Altfel, scenariile pe care le scrii in versiunea demo for fi marcate intotdeauna cu  'demo'.

http://www.page2stage.com

ScriptBuddy (versiunea gratis)

Platforma: aplicatie de Internet

ScriptBuddy exista doar online. Ca sa il poti folosi, iti trebuie un cont la ScriptBuddy. Scenariul tau va fi stocat in contul tau si nimeni altcineva nu poate avea acces la el.

http://www.scriptbuddy.com

ScriptTeX

ScriptTeX e un pachet macro pentru TeX folosit la formatarea scenariilor si a altor scrieri similare.

http://www.aidtopia.com/software/scripttex

Sophocles

Platforma: Windows

Un program de scriere pentru scrierea scenariilor si a altor texte dramaturgice. Ofera suport customizabil, standardizat pentru industria de film, pentru filme de lung metraj si formate de televiziune, alaturi de aplicatii de revising pentru scenarii aflate in productie. Sophocles ofera de asemena un numar mare de instrumente unice care sa te ajute sa-ti vizualizezi structura povestii in intregime.

http://download.cnet.com/Sophocles-Screenwriting-Software/3000-2079_4-10030931.html

Zhura

Platforma: aplicatie de Internet

Zhura e un program online pentru scrierea si formatarea scenariilor in standardul industriei de film, precum si in alte formate. Zhura permite utilizatorilor sa lucreze la scenariile lor in public sau in grupuri restranse.

http://www.zhura.com

Scripped

Platform: aplicatie de Internet

Scripped este o companie de servicii online legate de scenaristica, ce ofera trei servicii: scriere de scenariu, inregistrare de scenariu si coverage de scenariu. Scripped nu faciliteaza, in prezent, colaborarea intre scenaristi. 

http://scripped.com

PROGRAME DE SCRIS SCENARII – DE VANZARE

Script Wizard

Platforma: Windows

Add-on pentru Microsoft Word (doar pentru PC)

Instrumente de scriere, formatare, paginare, numerotarea secventelor, editare, printare si trimitere de scenarii prin fax sau email. Ideal pentu profesionisti si studenti care lucreaza in medii legate de Microsoft Office.

Script Wizzard nu e gratis. Vezi mai multe pe site-ul lor.

http://www.warrenassoc.com/sw_overview.php

http://www.warrenassoc.com

Final Draft

Platforma: Windows si Mac

Final Draft e un program de scriere conceput pentru scrierea scenariilor de film, seriale TV si piese de teatru. Combina scrierea cu formatarea profesionala a scenariului intr-un singur pachet.

http://www.finaldraft.com

Movie Magic Screenwriter

Platforma: Mac

Programul e conceput sa automatizeze formatarea Actiunii, Numelor Personajelor, Dialogului si altor elemente asociate cu scrierea de scenariu, folosind comenzile incorporate. Asta se poate face folosind tastele Tab si Enter/Return.

http://www.screenplay.com

Movie Outline

Platforma: Windows si Mac

Movie Outline a fost creat de un producator scenarist ca sa minimalizeze complexitatea procesului de scriere. Designul sau intuitiv e bazat pe principiul outline-ului pas cu pas, ceea ce-ti permite sa iti programezi structura cinematografica, sa dezvolti personajele si sa-ti formatezi scenariul secventa cu secventa.

http://www.movieoutline.com

Montage

Platforma: Mac

Montage e un program de scris scenarii dezvoltat pentru Mac OS X. Montage permite crearea, editarea si managerierea scenariilor pe computere Machintosh. Montage poate importa documente Final Draft, text si RTF, include customizari, template-uri pre-formatate pentru film, TV si teatru.

http://www.marinersoftware.com/sitepage.php?page=104

http://www.marinersoftware.com

DreamaScript

Platforma: Windows si Mac

Programul DreamaScript iti permte sa folosesti template-uri si metode specifice MAC/PC.

http://www.dreamascript.com

SFATURI GENERALE PENTRU SCENARISTII DE SCURT METRAJ

Scurt metraj inseamna o poveste scurta:

In primul (si cel mai important) rand, fii constient ca scrii un scurt metraj. Asigura-te ca scrii o poveste care poate fi terminata in cateva minute. Asta ar putea elimina unele dintre povestile pe care vrei sa le spui. Va trebui sa le pastrezi pentru mai tarziu.

Cat mai simplu, daca se poate:

Cand scenariul tau e usor de filmat din punct de vedere al productiei, cu atat castigi puncte in fata producatorilor. Asta pentru ca timpul, energia si banii pot fi folosite in a-l face bine, in loc de a te chinui sa-l faci oricum. Asa ca fii destept! Te sfatuim sa folosesti maxim 3-4 personaje principale (adica cei ce iau parte la cea mai mare parte din actiune). Publicul tau va avea doar 10 minute sa ajunga sa-ti cunoasta personajele, astfel incat, cu cat prezinti mai putine, cu atat le va fi mai usor sa ajunga sa le cunoasta si sa le inteleaga, deci cu cat prezinti mai putine, cu atat iti va fi mai usor sa creezi un impact. Tine cont ca asta nu e obligatoriu. Te sfatuim, de asemenea, sa folosesti maxim trei locatii, dar, bineinteles, poti sa ignori sfatul nostru legat de asta.

Dialogurile:

Ecranul este in primul rand un mediu vizual. Gaseste modalitati prin care sa spui vizual ce se intampla si ce e important. Secventele cu sunet si imagine in loc de dialog vor impinge actiunea inainte si vor castiga mult teren. Cand e posibil, alege sa arati in loc sa explici intr-un dialog. In cazul dialogului, evita discursurile lungi, in afara cazurilor in care e un motiv special pentru asta – replicile scurte si ascutite pot functiona mai bine decat discutiile lungi. Incearca sa folosesti unele puternice in locul banalitatilor pe care le auzim in fiecare zi, dar ai grija ca dialogul tau sa sune natural.

Un lucru pe care trebuie sa pui accent este baza mediului vizual al filmului. Nu spune ce poti arata. Daca personajul tau e suparat, nu-l pune sa zica “Sunt foarte suparat!”, ci arata-ne cum e, intr-un mod cinematografic. Ex: pune-l sa sparga o cana pe masa, in schimb.

Primul Draft:

Tine cont ca prima varianta (first draft) a scenariului tau e plina de greseli si de erori. Vino cu povestea! Pune-o pe hartie cat mai repede posibil. Nu-ti face griji, s-ar putea sa nu fie suficient de vizuala. Asta nu e o problema pentru prima versiune a creatiei tale. Poti sa repari toate astea mai tarziu. Poti sa mai lucrezi pe ea pana o trimiti. Citeste inca o data sfaturile noastre, apoi poti schimba lucruri care nu ti se par suficient de bune. Scrierea inseamna rescriere! 

Stil si povestire vizuala:

Incearca sa privesti fiecare propozitie (si uneori fiecare paragraf) ca un cadru. Scrie doar bucatile de informatie vizuala… lucruri pe care le-am putea vedea. Propozitiile frumoase, literare, nu-si au locul aici. Ele sunt pentru romane. Tu scrii, in momentul de fata, o radiografie a unui film. Descopera-ti stilul. Un scenariu trebuie sa fie usor de citit. Imaginile trebuie sa apara in fata ochilor cititorului. Un stil sec si curat, va avea cel mai bun rezultat.

Ordinea informatiei:

Ce vezi prima data, scrii prima data. Scrie lucrurile in ordinea in care vor aparea pe ecran. Asa ca daca ai scris ceva ce nu putem vizualiza de fapt… mai gandeste-te. Incearca sa povestesti ceva intr-un mod vizual.

Credibilitatea:

In principiu, orice se poate intampla in lumea filmului. Dar cand implici oameni in poveste, fa ca actiunile lor sa fie credibile. Daca vrei ca personajele tale sa faca ceva neobisnuit sau putin probabil, atunci da-le motivatia ca sa o faca. De atata e nevoie pentru ca publicul sa creada si sa mearga mai departe cu povestea. Dar tine minte, de asemenea, imaginatia oamenilor e si ea uriasa! Foloseste-o… Oamenii isi pierd interesul cand un personaj face ceva ce ei nu-si pot imagina ca cineva ar face. Chiar si intr-un scenariu SF, personajele trebuie sa se poarte credibil in termenii povestii – adica “In acea situatie, el sau ea ar face asta…” Oricine stie cate ceva despre actorie si scrie ar trebui sa se intrebe “Cum ar fi sa joci personajul asta daca esti actor?” Asta te va face sa scrii un scenariu solid, credibil si care sa poata fi jucat.

Conflictul si situatiile de criza:

Dramele sunt in special legate de conflict si situatii de criza – nu despre oameni care vor aceleasi lucruri si sunt tot timpul de acord unul cu celalalt. O secventa va functiona adesea cel mai bine daca personajele vor lucruri opuse in acelasi timp. Si un scenariu atractiv incepe de obicei cu un personaj aflat la o intersectie emotionala, iar decizia pe care o ia il conduce la poveste de cele mai multe ori. Ganditi-va la ideile si scriitura voastra si legat de asta.

Informatia indirecta:

Cum am spus mai devreme, oamenii au o imaginatie uriasa. De asemenea, publicul e mai destept social si psihologic decat crezi. Asa ca e de recomandat sa-ti tii spectatorii ocupati cu ganditul in timp ce se uita la filmul tau. Daca nu, s-a putea sa se plictiseasca usor si sa le pierzi interesul! Un fel de a verifica asta este sa vezi daca in scenariul tau informatia ajunge la public. Trag singuri concluziile sau le tragi tu pentru ei? Daca trebuie sa gandeasca, s-ar putea sa fie mai implicati si vei ajunge la ei mai usor.

INDICATII UTILE:

l        Asigura-te ca povestea ta e potrivita pentru un scurt metraj.

l        Scrie visual, pentru ca prima calitate a unui film este povestirea in imagini.

l        Da informatiile indirect, ca sa-ti faci publicul sa mearga cu povestea intr-un mod activ.

l        Foloseste dialogul cu imaginatie si doar pentru ce nu poti exprima in imagaini sau sunete.

l        Fa ca actiunile personajului tau sa fie credibile sau cel putin imagineaza-ti daca o persoana care se poarta asa ar putea exista

l        Scrie un scenariu care sa poata fi produs. Un scenariu care poate fi filmat cu usurinta si intr-un timp foarte scurt.

l        Preferabil foloseste maxim 3-4 personaje principale.

l        Preferabil foloseste maxim 3 locatii.

l        Tine minte ca varietatea de oameni, locuri si secvente iti fac filmul mai viu.

l        Rescrie-ti scenariul si continua sa-l imbunatatesti.

LISTA FOLOSITOARE

Inainte sa incepi:

Aceste intrebari te-ar putea ajuta sa stii lucruri despre personajul tau inainte sa incepi sa scrii scenariul.

l        Despre cine e povestea ta?

l        Ce fel de probleme au personajele tale?

l        Ce vrea personajul tau si ce va face el sa obtina acest lucru?

l        De ce se teme cel mai mult personajul tau (care e “fantoma” lui/ei?)

l        Care e principala intrebare pe care publicul si-o va pune pe parcursul filmului tau?

In timp ce scrii:

Te-ar putea ajuta sa-ti pui aceste intrebari in timp ce scrii un scenariu sau cand (crezi ca) ai terminat.

l        Exista vreun incident declansator?

l        Poti sa aduci mai in fata conflictul principal?

l        Iti poti da seama de genul si tonul filmului de la inceput?

l        Ai introdus protagonistul intr-un mod unic si interesant?

l        De ce iti incepe povestea in momentul in care iti incepe?

l        Despre ce e de fapt filmul tau?

Ultimul nostru sfat:

Te rugam tine minte ca “Scrierea inseamna rescriere”. Primul draft nu va fi atat de bun pe cat ti-ai dori. Normal ca nu e bun! Un prim draft nu e niciodata. Intr-un scenariu foarte bun totul tine de rafinare, de rescriere, de restructurare si de modelare. Asa ca sfatul nostru este: nu gandi prea mult. E important sa incepi, pentru ca vei face scenariul scriindu-l, nu gandindu-te de o mie de ori despre cum o sa-l scrii.

http://www.controln.ro/+/RO_proiecte_nisimasa.html 

Tehnici de scriere, traducere şi editare

Sumar: Rolul editorului în drumul cărţii de la autor la cititor. Descrierea muncii complexe a editorului. Elemente, principii şi procese în editarea de carte. Structura cărţii Negociind cu autorul. Probleme de editare şi redactare în cazul ficţiunii (proză, teatru) Apelând la consilierul ştiinţific. Probleme de editare şi redactare în cazul non-ficţiunii (lucrări ştiinţifice, istorie, filosofie, eseistică) Un partener, traducătorul. Tehnici de confruntare cu originalul Simţul limbii. Redactare, corectură, probleme de stil. Norme de editare Drepturile de autor, agenţii literare Tehnoredactarea şi urmărirea producţiei Marketing şi PR în lumea editorială Strategii utile pentru angajarea ca stagiar într-o editură din România. Alte oportunităţi pentru un redactor Conţinutul lecţiilor: Rolul editorului în drumul cărţii de la autor la cititor. Descrierea muncii complexe a editorului. Elemente, principii şi procese în editarea de carte editorul – manager al unei afaceri cu grad mare de risc. Scurt istoric al profesiunii şi al editării de carte. Specificul organizaţiei (editurii), structura şi caracteristicile echipei; etape pe drumul cărţii de la autor la cititor – decizia de a scrie o carte, momentul scrierii (manuscrisul), agentul literar (contractul de drepturi de autor), decizia de publicare (referatul de lectură), editarea (modificări de formă şi conţinut în colaborare autor-editor), redactarea (aplicarea filtrului stilistic, gramatical pe manuscris), culegerea (şpaltul), corectura (confruntarea şpaltului cu manuscrisul redactat), tehnoredactarea (pregătirea cărţii în forma grafică pentru tipar), bunul de tipar (avizarea pentru intrarea în producţie), grafica de carte (coperta), procesul de tipărire (urmărirea producţiei în tipografie), materiale promoţionale (marketing şi PR pe piaţa cărţii), preluarea din tipografie şi distribuirea pe reţeaua de librării, lansarea, urmărirea procesului de distribuţie şi a vânzărilor, analiza vânzărilor, topuri de carte, decizia de a reedita cartea, ediţii revăzute şi adăugite, cartea în mâinile cititorilor, colectarea opiniilor cititorilor; munca complexă a editorului – trăsături de personalitate specifice muncii de editare, proiectarea şi coordonarea colecţiilor, decizia şi referatele de lectură, relaţia cu autorul, relaţia cu agenţiile literare, încheierea contractelor de editare, redactarea cărţii, coordonarea corecturii şi a tehnoredactării, colaborarea cu graficianul de carte, urmărirea producţiei, editorul ca copywriter, colaborarea cu departamentul de vânzări, PR şi purtător de cuvânt al editurii. Structura cărţii de la Gutenberg la cartea digitală formate de carte coperta cărţii şi elementele obligatorii blocul de carte şi elementele obligatorii formate digitale Negociind cu autorul. Probleme de editare şi redactare în cazul ficţiunii (proză, teatru) elemente de sociologia culturii analiza motivaţiilor care stau la baza deciziei de a scrie o carte tehnici de scriere genuri literare rolul editorului în obţinerea formei finale, înaintată editurii spre publicare Apelând la consilierul ştiinţific. Probleme de editare şi redactare în cazul non-ficţiunii (lucrări ştiinţifice, istorie, filosofie, eseistică) analiza motivaţiilor care stau la baza deciziei de a scrie o carte colaborarea cu consilierul/referentul ştiinţific tehnici de scriere Un partener, traducătorul. Tehnici de confruntare cu originalul între cunoaşterea aprofundată a limbii sursă şi cunoaşterea creativă a limbii române între traducere şi adaptare, responsabilităţile traducătorului, importanţa bagajului cultural tehnici de traducere şi materiale auxiliare traducătorul specializat pe un anumitdomeniu confruntarea cu originalul Simţul limbii. Redactare, corectură, probleme de stil. Norme de editare între originalitate/experiment şi corectitudine academică atunci când editarea/redactarea devine rescriere capcane ale limbii şi materiale auxiliare norme de editare semne uzuale de corectură Drepturile de autor, agenţii literare pe marginea legilor care reglementează drepturile de proprietate intelectuală şi drepturile conexe elemente obligatorii ale contractelor de editare, traducere şi grafică decarte responsabilitatea autorului, plagiatul contractul intermediat de o agenţie literară aspecte noi ale drepturilor de autor în publicarea on line, contracte de tip GNU, ediţii „free“ Tehnoredactarea şi urmărirea producţiei aplicaţii uzuale (programe/software) utilizate azi în lumea editorială între standarde şi creativitate colaborarea editor-tehnoredactor urmărirea producţiei: comanda tipografică, formate uzuale de înaintare a cărţilor către tipografie, supravegherea tiparului, relaţia cu tipografii materiale uzuale raportul calitate-preţ Marketing şi PR în lumea editorială consolidarea mărcii şi a prestigiului editorial materiale publicitare uzuale lansarea de carte rolul autorului în promovarea cărţii relaţii cu organizaţii culturale guvernamentale sau non-guvernamentale raporturile cu mass-media sondaje de opinie Strategii utile pentru angajarea ca stagiar într-o editură din România. Alte oportunităţi pentru un redactor „generaţia pierdută“ şi perspectivele activităţii editoriale realizarea unui CV adaptat pentru obţinerea unui interviu în vederea angajării într-o editură alte oportunităţi pentru un redactor debutant

Sursa : http://www.cartea.info/revista/curseditare/sumar.html