O lovitura puternica la cap ma trezeste instantaneu. Ridic usor privirea de la pamant si-n fata ochilor mei isi facu aparitia doua perechi de picioare groase, paroase. Nu am timp sa privesc mai sus ca simt deja o lovitura de picior in coastele drepte. Hmm, pe semne ca erau mai multi.
Ma ridic usor de la pamant, schiopatand, si observ cusca, cusca de metal, cu plasa zimtata de jur-imprejur… Cel din fata mea ma ataca direct cu o lovitura de picior , dar in ultimul moment eschivez. Privesc sus, cusca avea un capac metalic, prin ale carui gauri, cei de sus, aruncau arme celor aflati inauntru. Aud aplauze, strigate, indemnuri criminale si imediat realizez ca sunt intr-un ring de lupta.
Cei trei din jurul meu ma atacau intercalate, fara momente de respiro si-mi vine din ce in ce mai greu sa fac fata. La un moment dat, de sus, sunt aruncate arme, arme brutale de lupta. Langa mine, pe semne ca aveam deja fani, cazu o sabie de samurai. Ceilalti parteneri de-ai mei aveau o sulita, doua nunchaku si respectiv, un buzdugan. La prima vedere, nu stateam chiar asa de rau... Lupta continua cu forta, cu risipa de energie de ambele parti, si eu, ranit deja la un picior, pierdeam teren destul de vizibil.
Dupa un schimb mai dur de lovituri, ii elimin din lupa pe primul si pe al treilea, moment in care, in scena, in facu aparitia un al patrulea.... Era un blond, din ala cu ochi verzi, scandinav, expert in kyokushin. “ La naiba, un Dolph mai trebuia acum”, imi spun in gand, vazandu-l pe luptatorul blond cum face praf nunchaku-ul colegului sau, care parasi scena, fiind tras de un lant cazut in centrul scenei. Imi dau seama ca regulile jocului se schimba si arunc sabia sus, sabie care poposi pe capacul cuscei.
Deodata luminile se aprind, lateralele cuscei transformandu-se intr-un perete de oglinzi… Fiind orbit de lumina, nu observ prima lovitura de picior a blondului, care ma arunca 5 metri pe spate, lipindu-ma de perete. Oglinda din spatele meu se face tandari, taindu-ma, ca pe o franzele pusa la copt, pe spate. Sangele incepu sa curga, in valuri , picaturi rosii stropind scena, facand-o alunecoasa.
Loviturile, parca venite din alta lume, ma ranesc tot mai des, imi slabesc muschii si reactia de aparare. Ultima lovitura de picior, ma rupe pur si simlu in doua. Cad lat, plin de sange………… Am pierdut !
© 2011 Chiriac Vasile-Florin. Toate drepturile rezervate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu