miercuri, 17 august 2011

ALUATUL



         Dupa ce iese de sub dus sotia, intru eu , grabit fiind sa prind inceputul meciului de la ora 18:00. Dau drumul la apa, o potrivesc si incep sa va dezbrac. Ea, sotia, pleca fuguta la bucatarie sa pregateasca aluatul pentru niste super-gogosi.
         In 3 minute trecute-fix sunt gata, inchid apa, deschid geamul sa se aeriseasca sit rag o fuga in bucatarie s ascot din frigider sticla de rom alb, pregatita din timp, ma astepta un meci mare, care trebuia sarbatorit.
         Nici nu intru in bucatarie, ca ochii mei facura cunostinta cu trupul sotiei mele, hmm, yammy, in bataia soarelui , formele ei magice puteau innebuni orice statuie… Uitasem cat de frumoasa este. EA, doar cu un furou tras deasupra, aplecata dupa faina din dulapiorul din stanga, striga suparata:

-         Unde naiba esti ?

    Atunci, barbatul din mine, spuse usor:

- Draga mea, lasa-ma sa te ajut….

         Eu, fara nimic pe mine, uit de romul alb, o ridic usor de subtiori, o mut la dreapta, si-i spus suav la ureche:

-         Nu te mista !

  In 3 secunde pachetul de faina este sus pe masa, bolul asezat pe masa, laptele caldut de pe foc il ridic si-l asez pe blatul de lemn din stanga ei, ma intors dupa drojdia si zaharul vanilat , asezate cu grija sus in dulapior..... iau cu mana stanga o lingurita din suportul de pe chiuveta si umpland-o cu jumatate de sare, o asez pe masa, la fel, din 2-3 miscari, untul, 2 oua si.... GATA !

     Ea, nemiscata, nu avu timp nici sa respire. Imi trag putin sufletul, deschid din nou usa de le frigider, si ca un mascul ce sunt, trag pe gat 2 inghitituri de rom alb.
          Asez cu grija drojdia la dospit, impreuna cu o lingura de zahar si un pic de lapte. Faina , cu o miscare blanda, aterizeaza intr-un castron, iar cu mana ei dreapta, execut ca la carte, o gaura in mijloc si torn cu grija maiaua. Spititele se incing, deja trupul meu firbinte isi modifica unele caracteristici, hmm, ma sint din ce in ce mai bine si parca de-o viata sunt bucatar. Ea, sotia, ca un robot , executa doar ce-i command eu, trupul ei devine sclavul meu.
         Dupa ce a dospit, adaug ouale, restul de zahar din dreapta ei, sarea, zaharul vanilat, untul si laptele cate putin, din graba , cateva picaturi aterizeaza pe trupul ei. O intorc cu grija cu fata spre mine, ma cobor in genunchi, si acum, eu ca un sclav si ea stapana meu, ii sorb prin furou, toate picaturile de lapte care au stropit-o. Incep de sus, de pe gat, cobor usor printer sani, ii salut pe amndoi in fuga si mai jos, spre muntele lui Venus…. Ce priveliste de vis, ce miros, ce gust….
         Sa mergem mai departe cu reteta noastra. O intorc inapoi, cu spatele la mine, ii cuprind cu grija ambele palme, si framantam usor, un aluat elastic, care nu se lipeste de maini. Dar, eu, in sinea mea, mi-am dorit sa se lipeasca si chiar asta s-a intamplat.
Ii ridic usor mainile in aer si incep sa-i sarut omoplatii, dar simt cum ceva ma incurca, aha, este furoul. Cu grija, prind cu putere cutitul de pe masa si soptandu-i dulce la urechea stanga : “ Nu te speria ! “, incep sa-l tai in mii de bucatele, avand grija sa nu sara bucati in bolul nostrum. In cateva secunde, ea, goala, cazu prada iubirii totale! Se lasa condusa pe drumuri nebanuite, pline de amor sublim.
         In tot acest timp in care ne-am iubit, aluatul ramas la dospit si-a dublat volumul , apoi, cu o miscare brusca, il arunc pe masa si intind o foaie de 2 cm grosime, dupa care incep sa-l tai in formele dorite. Dar cu ce ? Ca nu aveam forme speciale in casa….. Dupa cateva secunde de gandire, imi spun :  “ Ce-o fi, o fi ! “, o intorc pe sotia mea si, asezand-o cu grija pe foaia de aluat, aceasta ramane imprimata cu formele trupului ei. Dar gogosile mele, nu au gauri ? cum sa le fac ? Iau cu mana stanga o forma din foaia de aluat, si ajutat de sfarcurile tari ale sotiei mele, bucata de aluat, primi ceea ce i se cuvine.
         Dau drumul la aragaz, tigaia fiind deja pregatita cu uleiul necesar. Dupa alte 2-3 minute, in care ajutat de trupul fierbinte al sotiri mele, foaia de aluat disparuse de pe masa, iar gogosile, inca virgine, neprajite, asteptau cuminti, ca la teatru, pe blatul de pe masa. Una cate una, aruncate pe spate, prin fata, pe laterala, ele ajung in tigaie, si mai apoi, dupa cateva secunde, direct in bolul de sticla, infasurat intr-un prosop absorbant de hartie , iar mai apoi , le putrez cu zahar pudra din belsug.
         In 10 minute, timp in care ne-am si iubit, ele sunt gata, sfaraind a placere in bol. Zaharul pudra, ajuns din greseala pe ambele trupuri, disparu fara urma. Fiecare limba avu grija sa faca curatenie….
         Deschid usa de la frigider, mai trag doua inghitituri de rom alb, si plec la meci, meci care incepuse de jumatate de ora…. Dar ce mai conta, in seara asta mancasem gogosi din trupul femeii mele..... Si erau mai gustoase ca niciodata….



© 2011 Chiriac Vasile-Florin. Toate drepturile rezervate

Un comentariu:

iulianes31 spunea...

Super reteta, dar periculoasa!